Bine ati venit!

In acest blog mi-am propus să postez diferite mesaje, predici, poezii, cântari etc. toate având ca scop pregătirea noastră pentru Ziua cea Mare a Revenirii Domnului nostru Isus Hristos!
Fiţi binecuvântaţi!



Website counter



duminică, 29 august 2010

Frica? Victorii fără slavă Autor: Florin Ianovici

Un tablou biblic deosebit de interesant îl regăsim în Vechiul Testament în :
TEXT:   JUDECĂTORI -9  4 : 4

Textul care a fost citit relatează despre un plan pe care Dumnezeu l-a pregătit pentru poporul lui Israel de a-l conduce în victorie împotriva unui  împărat al Canaanului pe nume Sisera.Dumnezeu a pregătit o biruintă însă datorită faptului că Barac, conducatorul Israelului, nu a avut îndrăzneală şi suficientă încredere şi s-a lăsat biruit de frică, acestă biruinţă a fost una fără slavă.
De multe ori biruinţa este atât de aproape,dar neâncrederea şi mai ales frica ne lipsesc de această biruinţă.
Datorita sentimentului de frică care  pune stăpânire pe inimile noastre, mersul nostru în viaţă, calea noastră este  fără slavă.
Frica reprezintă astăzi un sentiment care stăpâneşte inimile oamenilor mai mult decât ar crede unii.Timpul în care trăim caracterizat printr-o permanentă competiţie, modelele create de societate referitoare la omul de succes, presiunile de grup duc de multe ori la apariţia unui sentiment de frică puternic.
Insecuritatea economică, lipsa comunicării dintre soţi şi membrii familiei, sarcinile din ce în ce mai mari pe care trebuie să le ducem ,conduc de multe ori către frică.Superficialitatea şi ignoranţa, batjocura şi ironia celor din jurul nostru ne fac să ne ascundem şi să ne fie frică să vorbim deschis, să ne spunem părerile, de frică că am putea fi sancţionaţi.
De la prima carte a bibliei din Genesa capitolul 3 şi până la Apocalipsa capitolul 21 îinţelegem că frica există şi constituie o problema extrem de importantă.
Astfel în Genesa ni se spune că Adam a răspuns atunci când Dumnezeu l-a chemat cu următoarele cuvinte :,,Ţi-am auzit glasul în grădină şi mi-a fost frică pentru că eram gol şi m-am ascuns,"Genesa cap.3vers 16

O primă constatare în ceea ce priveşte frica este aceea că ea apare atunci când nu ne asumăm conştient şi matur responsabilităţile actelor noastre.

Adam a fost omul care nu a ascultat de Dumnezeu.El a păcătuit ca şi Eva, dar nu şi-a asumat responsabilitatea eşscului.A fugit şi s-a ascuns.A preferat să fugă gândindu-se că poate nu va mai da socotoală. Dar înaintea lui Dumnezeu totul este gol şi descoperit.Nu poţi fugi nicăieri şi El să nu fie acolo.Până când nu vei aşeza în lumina cercetării faptele tale, până când nu îţi vei asuma responsabilităţile în mod conştient vei fi în lumea aceasta un fugar plin de frică.Tendinţa omului este aceea de a fi ezitant şi de a învinovăţi pe alţii sau a te considera o victimă a împrejurărilor.Negreşit sunt multe lucruri care pot concura la eşec dar cel mai important lucru este să ni-l asumăm plini de responsabiitate si maturitate.
Avraam o numeşte pe soţia sa, soră ,din pricina fricii că i-ar putea fi luată de către faraon.
Fraţii lui Iosif spre exemplu, au savârşit o mare nelegiuire prin faptul, că datorită geloziei, au aruncat pe fratele lor mai mic Iosif într-o fântână, lăsându-l pradă morţii şi au ascuns acest lucru de tatăl lor care îl iubea deosebit de mult pe Iosif, spunându-i că l-au mâncat fiarele pustiului..Au ascuns acest lucru, dar frica i-a urmărit toată viaţa.Însă în momentul cel mai greu al vieţii lor ei au putere să îşi dea seama de greşelile lor şi îşi asuma în mod conştient responsabilitatea greşelii."Da am fost vinovaţti faţă de fratele nostru de aceea vine peste noi necazul acesta"
Evrei 12-13"croiţi cărări drepte cu picioarele voastre pentru ca cel ce şchiopătează să nu se abată din cale ci mai degrabă să fie vindecat"
Vindecarea vine atunci când vii în lumina dreptei judecăţi a lui Dumnezeu şi când îl lasi pe El să îndrepte răul pe care l-ai făcut, prin acordarea iertării..
Psalmul 117-17"Nebunii prin purtarea lor vinovată şi prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociti , sufletul lor se dezgustase de orice hrană şi erau langă porţile morţii.Atunci în strâmtorarea lor au strigat către Domnul.  El...a trimis cuvântul Său şi i-a tămăduit"
Tămăduirea presupune să te îndrepţi spre dreptatea lui Dumnezeu care s-a descoperit prin cuvântul Său întrupat în Hristos Isus.
Iosif care îl prefigurează pe Isus determină în fraţii lui  remuşcări, durere faţă de actul de samavolnicie comis.Dar Iosif le trezeşte constiinţa nu pentru a-i chinui ci pentru a-i ajuta să fie vindecaţi de frica care ii stăpânea , de spaima care domnea în viaţa lor pentru un păcat ascuns faţă de care nu şi-au asumat în mod deplin şi conştient responsabilitatea.
 Dupa ce lucrurile au fost mărturisite şi ei şi-au asumat răspunderea au fost vindecati şi au avut bucurie.Frica a fost  învinsă pentru că vina le-a fost iertată.

A doua constatare in ceea ce priveste frica este aceea ca ea apare cand ne lasam subjugati de oamen din dorinta de a fi acceptati de catre acestia.

,,Atunci Saul a zis lui Samuel :am pacatuit caci am calcat porunca Domnului si n-am ascultat cuvintele tale ;ma temeam de popor si i-am ascultat glasul,,1Sam.15.24
Cat de usor ne lasam influentati de cei din jur si savarsim lucruri de care mai apoi ne este rusine.La locul de munca . la scoala sau chiar in familie, ne temem de critica celor din jur, ne temem de reactiile lor batjocoritoare si intram in hora pacatului.Macar ca intelegem ca nu e bine, mintim si noi, barfim si noi, furam si noi. De teama ca seful nostru ne-ar da afara daca i-am spune adevarul mintim.De teama ca cei din jur ne-ar respinge si ne-ar izola barfim si noi.De teama ca sotia sau sotul ne critica ca nu aducem suficienti bani, furam si inselam si noi.

De teama represaliilor tagaduim si faptul ca suntem credinciosi.Ioan 9 :22...nu stim cine i-a deschis ochii.Intrebati-l pe el.....au zis aceste lucruri pentru ca se temeau de Iudei( sa fie dati afara din sinagoga)
Pentru a ne pastra un loc de munca sau anumite avantaje tagaduim puterea lui Dumnezeu pentru noi si zadarnicim planurile Sale.
Ceea ce trebuie sa facem este aceea de a nu ceda presiuni celor din jur cand te indeamna la pacat.frica de a fi respins de cei din jur daca nu faci ca si ei te poate conduce la pierdera locului in imparatia lui Dumnezeu.Cuvantul Domnului spune ca lui Saul ca urmare a faptuuli ca temandu0se de popor i0a facu pep lac pentru a nu isi pierde pozitia de imparat, tocmai de aceea el a pierdut in mod real si impartia pamanteasca si cea cereasca.

Dorim atat de mult sa fim acceptati de catre oameni.Important e ceea ce spune Dumnezeu despre noi.
Araon cedeaza presiuniii exercitate de catre popor si construieste un vitel de aur pe care il numesc dumnezeu.Care este sistemul de valori al celor din jur de conteaza atat de mult pentru tine ?Nu stii nu ai auzi vorbindu-se de Dumnezeu cel care a facut cerurile si pamantul ?
Cat de pilduitor este acest lucru.Un vitel aceasta este ceea ce omenirea poate produce chiar si astazi.Nu mai mult.
Nicodim vine la Isus doar noaptea din pricina fricii de a fi exclus din Sinod.
Petru inainte de venirea unora din partea lui Iacov manaca impreuna cu cei netaiati imprejur dar mai apoi de teama celor taiati imprejur s-a dat deoparte.
Paradoxul este ca noi nu castigan nimic nici chiar omeneste atunci cad de frica celor din jur nu umblam cu dreptate
A treia constatare este ca frica apare ca urmare a subestimarii.

Numeri 13:31-35 ..."Tara pe care am strabatut-o, ca s-o iscodim este o tara care mananca pe locuitorii ei;toti aceia pe care i-am vazut acolo sunt oamani de statura inalta.Apoi am vazut in ea pe uriasi si ,pe copii lui Anac care se trag din neamul uriasilor:inaintea noastra si fata de ei eram niste lacuste"

Unele dintre cele mai puternice arme sunt armele folosite impotriva mintii.Nu degeba sunt avertizati de catre apostolul Petru in prima epistola cap 1 vers 13:"De aceea, incingeti-va coapsele mintii voastre fiti treji..."In Efeseni 4 cu 23 ni se spune:..."sa va inoiti in duhul mintii voastre si sa va imbracati in omul cel nou facut dupa chipul lui Dumnezeu..."
Sentimentul de inferioritate, sentimentul de nepotrivire, lipsa de incredere, subestimarea stapaneste multi oameni in ciuda credintei lor si a cunoasterii cuvantului lui Dumnezeu.Desi isi inteleg calitatea de oameni ai lui Dumnezeu sunt oameni care sunt neputinciosi, au manile legate datorita sentimentului pregnant de inutilitate, datorita fricii de esec, fricii de a fi analizati, masurati, cantariti si judecati.Nu ne putem imbraca cu omul cel nou facut dupa chipul lui Dumnezeu si vedem doar acest lucru:...pe ceilalti ca niste uriasi...iar pe noi ca niste lacuste! – referinta la textul mai sus citat - Oricat ar fi de binecuvantata tara Canaanului, oricat ar fi de clare cuvintele lui Dumnezeu, oricat ne-ar spune Dumnezeu ca puterea lui este cu noi...ramanem in afara tarii binecuvantate, ne lipsim de biruinta unei vieti in care sa stapaneasca El datorita subestimarii.

Traim cu subestimarea, cu lipsa de incredere dar folosim anumite argumente pentru a nu fi obligati sa ne confruntam cu problema pe care o avem.Asupra noastra se creeaza o presiune imensa.Sarcinile pe care le avem de indeplinit ni se par foarte mari iar resursele noastre prea putine.De cele mai multe ori este adevarat.Dar in loc sa incercam sa ne eliberam de acesta imensa presiune stand de vorba in mod onest cu Dumnezeu noi folosim diferite subterfugii, diferite supape ca se ne eliberam de presiune, dar niciodata problema nu isi gaseste vindecare.
Supape:
oameni suntem!A gresi este omeneste.Toti oamenii gresesc, nimeni nu este supraom.Nu pot sa fac fata sarcinilor pentru ca in fond nu sunt decat un om.Nimeni nu ar putea face acest lucru.2Imp.6-15:’’Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis de dimineata si a iesit.Si iata ca o oaste inconjura cetatea, cu cai si cara.Si slujitorul a zis omului lui Dumnezeu:Ah!domnul meu cum vom face?Suntem doar niste oameni.Iata in fata noastra o mare ostire inamica.Omeneste ar fi sa fugim, sa ne ascundem.Nu putem lupta.Ce gand, auzi...sa luptam.Nu putem suntem doar biete fiinte umane.E omeneste daca incercam sa fugim, sa scapam. Eventual poate si un compromis e bun ca sa putem scapa.Care este raspunsul Domnului?
Deschiderea ochilor!Ca sa vada ceea ce nu putea vedea.sa vada resursele lui Dumnezeu.Puterea Sa, planul Sau, mila Sa.
nu este logic!Nu putem face nimic.Pentru ca nu este logic.Logic este sa stai cuminte.Nu este rational.Nu este normal.Cum iti inchipui tu ca Dumnezeu ar putea face ceva cu cineva ca tine.Nu vezi ce esti?Nu vezi cine esti?Nu e logic ce vrei tu.1Samuel 17 cu 10 si 11.:’’Filisteanul a mai zis:Arunc astazi o ocara asupra ostirii lui Israel!Dati-mi un om ca sa ma lupt cu el.Saul si tot Israelul au auzit aceste cuvinte ale Filisteanului si au fost cuprinsi de o mare frica.’’si 33...’’nu te poti duce sa te bati tu cu filisteanul acesta, caci tu esti un copil si el este un razboinic din tineretea lui’’Cu alte cuvinte...nu este logic.Este irational.Cine esti tu si cine este el de poti ca poti castiga.Stai linistit.Nu ai nici o sansa caci este ilogic.Si uite asa ramane ocara asupra noastra.uite asa toata viata traim cu minciuna ca noi nu putem lupta pentru ca suntem doar niste copii si este ilogic sa te lupti tu ca un copil cu un razboinic incercat.Nu putem face nimic.nu vom avea niciodata bani de intretinere pentru ca nu avem salariu...nu putem fi vindecati caci nu s-a gasit nici un leac...nu putem sa vorbim despre Dumnezeu fiind ca suntem prea slabi.De unde?Nu e logic.Va intreb cine a invins logica sau copilul David?Poate Dumnezeu sfida logica oamenilor?Poate Dumnezeu sfida imposibilul.Evrei 11 cu 11:’’Prin credinta si Sara cu toata varsta ei trecuta a primit puterea sa zamisleasca..."Hei unde sunt doctorii acestei lumi?Unde sunt logicienii si statisticienii?Cine ne va ridica ocara?Cine ne va spala rusinea?Nu, nu Dumnezeu singur.Ci tu impreuna cu El.
la ce folos? La ce bun?Ce pot eu schimba?Au incercat si altii si lumea este la fel.Nu are sens sa lupti pentru ca nimeni nu are nevoie de asa ceva.1Imp.19 cu 4:’’El s-a dus in pustie unde, dupa un drum de o zi, a sezut sub un ienupar si dorea sa moara, zicand:Destul!Acum Doamne, ia-mi sufletul, caci nu sunt mai bun decat parintii mei!’’
Destul!Nu mai vreau sa aud mimic.La ce bun?Lumea nu se poate schimba.Toate lucrurile raman la fel indiferent de ce fac eu.Vestim putin cuvantul lui Dumnezeu unui vecin, unui prieten si daca vedem ca nu se intoarce la Dumnezeu spunem:treaba lui, sa faca ce vrea, eu mi-am facut datoria.O!de ar spune si Dumnezeu la fel despre noi am fi pierduti pe vecie.Spre deosebire de aceasta atitudine Pavel spune:2Cor.11 cu 28:Cine cade in pacat si eu sa nu ard?Noi nu mai ardem.Noi spunem:am incercat dar la ce folos?
La ce folos?Orice lucru facut pentru Dumnezeu conteaza.Conteaza un pahar cu apa dat in Numele Lui.Conteaza orice strop de transpiratie pe ogorul evangheliei.conteaza ca tu lupti.Conteaza ca tu esti unul care spune:’’Noi nu suntem insa din aceia care dau inapoi...’’Evrei 10 cu 39
Efectele subestimarii

Subestimarea blocheaza, paralizeaza potentialul
Impactul inferioritatii..Blocarea.Irosire.Indoiala.Ezitare.Neputinta.Intimidare.
Ex:pilda polilor.Unui om i-a fost incredintat un pol cu sarcina de a-l pune in negot in vederea realizarii unui profit pentru el si stapanul polului.Insa acesta prefera sa ingroape polul, san u il investeasca, desi l-a acceptat .Explicatia consta in faptul ca se temea de esec si nu si-a investit banul ci l-a ascuns.A incercat sa il protejeze.Frica de esec,frica de a fi respins de stapan l-a inghetat.Frica de a fi comparat cu altii, frica de a risca.l-a detrminat sa faca ceea ce fac toti oamenii care se subestimeaza:nimc!

Subestimarea distruge visele
Dumnezeu a avut o viziune pentru Israel.O tara minunata pe care chiar ei o descriu ca fiind incredibila.Dar mesagerii au inceput sa se planga fiind cuprinsi de frica.De unde a venit acesat frica?De la faptul ca ei s-au subestimat.S-au vazut pe ei ca niste lacuste si pe locuitorii Canaanului ca niste uriasi.Perceptia lor asupra lucrurilor i-a facut sa aiba o concluzie:ne vor manca locuitorii Canaanului.Iosua si Caleb descriu tara Canaanului la fel ca ceilalti dar perceptia lor este diferita si la fel concluziile.Depinde cu ce ochi vezi lucrurile.Cu ce credinta."Domnul este cu noi, nu va temeti"

Subestimarea deterioreaza relatiile cu ceilalti
Daca ne consideram inferiori si lipsiti de valoare este greu sa poti aprecia dragostea lui Dumnezeu.Nu Ii mai vezi purtarea Lui de grija.Incepi sa nu mai fii multumit de nimic si sa ai resentimente.Sentimentul de inferioritate, subestimare va izoleaza tocmai pentru ca in final fiind singur sa va poate rapune mai usor.Poporul dupa ce l-a ascultat pe Iosuba si pe Caleb care vorbeau despre faptul ca trebuie sa creada in puterea lui Dumnezeu, reactia poporului a fost ca a vrut sa ii omoare cu pietre.Si astazi zboara atatea pietre in jurul nostru.Si unii sunt loviti si sangereaza.Inceteaza sa mai privesti la tine in felul acesta pentru ca nu vei face decat rau celor din jur.Lipsa increderii in sine, o gresita imagine de sine nu va afecta doar planul trairii personale ci va avea ca efect deteriorarea relatiilor cu ceilalti.

Subestimarea afecteaza planul profesional
Nu pot realiza lucrurile la fel ca ceilalti deoarece acestia sunt mult mai buni ca mine.Nu pot vorbi la fel ca ceilalti deoarece nu am o dictie la fel de buna ca altii.Nu pot vorbi nu pot lucra, eu nu pot face nimic.Stam si asteptam sa ne treaca viata intre durerea sentimentului ca suntem inferiori altora si lipsa de detreminare si energie , de vlaga spirituala datorate obezitatii noastre in viata de credinta.

Remedii
In slabiciune puterea lui Dumnezeu este facuta desavarsita.
"Si El mi-a zis:"Harul Meu iti este de ajuns;caci puterea Mea in slabiciune este facuta desavarsita.’Deci ma voi lauda mult mai bucuros cu slabiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos sa ramana in mine.De aceea simt placere in slabiciuni..."2Cor 12cu 9 si 10.

Dumnezeu nu cauta supraoameni.Dumnezeu nu cauta genii.El a ascuns planurile Sale de inteleptii acestei lumi si le-a descoperit pruncilor.Dumnezeu nu cauta vedete ci pe cei nestiuti, necunoscuti, saraci in duh.Dumnezeu folosete balbaiti, foloseste depresivii fugari, foloseste pescarii, vamesi si chiar femei care au avut o moralitate indoielnica, foloseste pe toti aceia care pot da raspuns la singura inrebare majora a
vietilor noastre pusa de Dumnezeu:’’caut un om!’’O inima care sa bata pentru mine.Pe cineva care sa spuna:nu sunt bun Doamne, pleaca de la mine...- asa cum raspunde sfantul apostol Petru la intalnirea cu Mantuitorul!Ca El sa spuna:nu, nu Petru, nu Ioane la tine am venit si Eu nu gresesc.Tu ai pret in ochii Mei.Tu esti omul pe care. Il caut.
Mai mult.
Oameni incearca sa isi ascunda slabiciunile de teama ca ar putea fi respinsi si judecati.Omul lui Dumnezeu isi vede slabiciunile, le recunoaste si prin faptul ca le recunoaste capata indurare de la Dumnezeu care isi arata astfel puterea in el.Nu recunoaste slabiciunile tale, ascunde-te si vei fi un istovit toata viata, un nesigur, un singuratic nemultumit si fara biruinta.Recunoaste slabiciunile tale inainte lui Dumnezeu si El isi va revarsa puterea peste tine.
Indrazniti caci Eu am biruit lumea
1Tes.1cu 5:’’In adevar Evanghelia noastra v-a fost propovaduita nu numai cu vorbe, ci cu putere de la Duhul Sfant si cu o mare indrazneala.’’
’’cand au vazut ei indrazneala lui Petru si Ioan s-au mirat intrucat stiau ca erau oameni necarturari si de rand;si au priceput ca fusesera cu Isus"Fap 4cu 13.
"’propavaduia imparatia lui Dumnezeu si invata pe oameni cu tota indrazneala (Pavel)Fap.28 cu 31.
"Fiindca dar avem o astfel de nadejde (slujba aducatoare de neprihanire) noi lucram cu multa indrazneala"2Cor.3cu12.


Sa crezi fagaduintele lui Dumnezeu
’...te laud ca m-ai facut o fiinta asa de minunata."’Psalm 139 cu 14.
Dumnezeu vorbeste despre cei credinciosi intr-un chip coplesitor.El ne numeste semintie aleasa si o preotie imparateasca, copii ai Sai, lumina a lumii.Oare face Dumnezeu conversatie politicoasa cu noi cand ne spune lucruri atat de marete?Oare Dumnezeu promite lucruri mari pentru cei ce cred ca sa ii faca sa se simta mai bine?Vrea Dumnezeu sa ne gadile firea si orgoliu cand ne promite biruinta?Rspunsul tine de fiecare in parte.
"...Eu te izbavesc, te chem pe nume:esti al Meu.Daca vei trece prin ape, Eu voi fi cu tine si raurile nu te vor ineca;daca vei merge prin foc, nu te va arde si flacara nu te va aprinde.Caci eu sunt Domnul Dumnezeul tau, Sfantul lui Israel, Mantuitorul tau.De aceea pentru ca ai prêt in ochii Mei, pentru ca esti pretuit si te iubesc, dau oameni pentru tine si popoare pentru viata ta."Isaia 43 cu 1,2,3,4

luni, 23 august 2010

Vine încet amurgul Autor : Traian Dorz

Vine încet amurgul ca o ceaţă deasă
Şi un văl tot mai rece peste ani îţi lasă
Tainele tăcerii spun ciudate şoapte:
Tu aici n-ai casă. Unde dormi la noapte?
Unde dormi la noapte?

Vine încet plecarea ca o judecată

Un vârtej la capăt are calea lată
Dacă de la ceruri au să te alunge,
Unde te vei duce, unde vei ajunge?
Unde vei ajunge?

Vine încet sfârşitul ca o despărţire

Ori spre întuneric, ori spre strălucire
Vine viaţa care veşnic nu va trece
Dacă n-ai pe Domnul unde-o vei petrece?
Unde-o vei petrece?

luni, 16 august 2010

Mi-e dor de tara

Un tren lung ne pare viata... Autor Traian Dorz

Un lung tren ne pare viata,ne trezim in el mergand,
Fara sa ne dam noi seama unde ne-am suit si cand.
Fericirile sunt halte,unde stam cate-un minut;
Pana cand sa ne dam seama,suna, pleaca a trecut....

Iar durerile sunt statii lungi,de nu se mai sfarsesc,

si in ciuda noastra parca tot mai multe se ivesc.
Arzatori de nerabdare inainte tot privim,
sa ajungem mai degraba la vreo tinta ce-o dorim.

Ne trec zilele si anii,clipe scumpe si dureri,

noi traim hraniti de visuri si-nsetati dupa placeri.
Multi copii voiosi se urca, cati in drum n-am intalnit!...
Iar cate-un batran coboara trist, si frant, si istovit.

Vine odata insa vremea sa ne coboram si noi;

ce n-am da, atunci, o clipa sa ne-ntoarcem inapoi?
Dar, pe cand, privind in urma,plangem timpul ce-a trecut,
suna-n Gara Vesniciei;am trait si n-am stiu
t!...

miercuri, 11 august 2010

Nicu Wagner ,vei reveni Isuse

Semnal de alarma Autor: Cristina Magdalena Francu - eseu

Pasii revenirii lui Hristos se aud ca un fosnet tainic de inimi. Venit de undeva de departe, fosnetul acesta strecoara in suflete o infiorare neinteleasa. E ca si cum inima, asemeni unei viori, ar vibra dureros de dulce sub degetele iscusite ale unui muzician. Si din atingerea aceasta s-ar naste o simfonie noua, divina.
Umbrele inserarii se lungesc pana ce palesc de tot, neobservate, dincolo de ziduri.Noaptera de catifea isi croieste drum peste pamant si intunericul se adanceste.
Forfota a amutit. Trupul isi afla odihna in asternutul alb de vise. Sufletul leapada orice fel de ingrijorare si se afunda intr-o lume a lui, aparte. Doar duhul neobosit nu dormiteaza. Insa vegherea lui nu devine o incordata asteptare a ceva ci slabeste incet. Apoi, ciudat, atipeste.
Si-n linistea aceasta prevestitoare, timpul se scurge grabnic pentru omenire. Ceasurile devin minute, minutele devin clipe pretioase.
Din cand in cand, linistea e tulburata de un strigat. Ecoul strabate clar pana departe: "Vegheati, vegheati, vegheati!" Dar strigatul e tot ma inabusit apoi din ce in ce mai rar si mai stins.
Glasul ar vrea sa trezeasca fiinta umana, rasunand in inima ca un semnal de alarma. Dar trupul adormit e doar carne neputincioasa iar sufletul nu are puterea sa destepte constiinta amortita. Insa, duhul, trezit ca din visare, raspunde slab dar vegheaza sporadic.
Si peste tot rotundul acesta intunecat, atarna greu un gand intrebator: "Mai este mult din noapte? Cand se vor ivi zorii unei Noi Dimineti de Lumina?"!...
Si iarasi se aude semnalul de alarma - ca o soapta rascolitoare: Vegheati, vegheati, vegheati!

marți, 3 august 2010

Definitia iubirii Autor: Petru Dugulescu

Iubirea e ce poţi să dai,
Ce-aştepţi în schimb e lăcomie.
Când dai, îţi strângi comori în Rai,
Când ceri, eşti slugă cu simbrie.

Iubirea e ce poţi să faci
Pentru vrăjmaş şi pentru frate,
Să rabzi, să suferi şi să taci
Când ţi se face-o nedreptate.

E suflet de copil curat,
În care nu mocneşte ura.
E locu-n care niciodat'
Invidia nu-şi cerne zgura.

Iubirea-i rană sângerând
Şi întrebarea ce te miră:
"Cum, cei ce i-am hrănit pe rând,
Ei tot pe rând mă răstigniră?"

E mila ce-o parcurgi pe jos,
Povară fără murmur dusă.
Iubirea e obrazu-ntors
Şi haina demnităţii smulsă.

Iubirea-i zâmbetul ce-l pui
Pe faţa celui ce suspină,
Când crucea altuia o sui
Şi-aprinzi în noapte o lumină.

Iubirea este bobul bun,
Care rodeşte doar când moare,
E investiţia de acum
Într-o recoltă viitoare.

Iubirea e ce poţi să dai,
Ce-aştepţi în schimb e lăcomie.
Când dai, îţi strângi comori în Rai
Iar viaţa ta-i o poezie.

ISUS Iubit

Judecata lui D-zeu Autor: Andrei Bologa

In sala Tribunalului Ceresc se fac pregatiri de judecata,se apropie judecata finala unde Judecatorul Suprem va aduce acuzatiile adunate de veacuri asupra omenirii.
   Avocatul apararii va fi si El prezent,sustinand nevinovatia prin credinta a muritorilor de rand.Sunt justificati prin credinta mantuitoare...
   O mare Carte sta pe masa Judecatorului,o carte groasa,roasa de timp,o carte de mare valoare,o carte in care sunt scrise numele fiecaruia,al meu..al tau...sau poate ca nu sunt scrise....lucrul acesta va fi dovedit la timpul cuvenit.
   O lista mare cu acuzatii sta alaturi de Marea Carte ; faptele noastre,gandurile noastre,atitudinile noastre,chiar si imaginatia noastra(credeam ca nimeni nu va stii niciodata),vorbele noastre..toate stau pe masa Judecatorului.
   In aceea zi nu se va mai putea da inapoi,parerile de rau nu isi vor avea rostul,in aceea zi vom fi dati pe fata,adevarul va iesi la iveala...multi vor plange,se vor caii...vor urla, vor tipa,vor cere iertare...prea tarziu!
In aceea zi toti aceei pe care Domnul a lasat chezasie,toti acei pe care Domnul si-a impregnat numele,vor trece de la moarte la viata,condamnarea la moarte va afecta pe acei care nu au crezut,sau cei care au dus o viata de crestin superficial,caldicel...
   Tot in aceea zi vom primi Mostenirea promisa de Domnul Isus,locul pe care El l-a pregatit pentru noi; in Imparatia cereasca ,pentru toti acei ce vor fi suferit pentru Numele Lui,toti acei care au trecut prin scoala suferintei.
   Ni se vor pune intrebari,va trebui sa raspundem,vom fi acuzati,dar, daca avem Arvuna Mostenirii,adica Duhul Sfant care ne-a fost dat pana in ziua revenirii Lui...se ridica Domnul Isus si in apararea noastra va spune ; s-a platit pretul,a crezut in Mine si va trece de la moarte la viata...e Pecetluit!
   Halleluia!
   Imagineaza-ti ziua aceea,in fata Tronului Celui Drept,vei fi acuzat,si va trebui sa raspunzi pentru toate faptele,vorbele,atitudinile,lipsa de credinta...las in alb continuarea,pentru ca tu ai raspunsul.........................
   Sa ne luptam deci,sa ne intoarcem la dragostea dintai,timpul este aliatul nostru pentru o vreme,multa...putina...nu este treaba noastra sa stim vremurile si soroacele.
   Rascumparati vremea caci timpurile sunt rele
O judecata la tribunal (poezie)